Pământul de sub vin.

Un studiu documentar realizat în octombrie 2026 pe baza surselor publicate, a înregistrărilor meteorologice publice și a seturilor globale de date privind solul și relieful. Nu au fost efectuate încă măsurători la fața locului. Estimările sunt marcate ca atare.

Cifre-cheie

1. Amplasament și peisaj

Godinești

Godinești este o comună din județul Gorj, Oltenia, cu o suprafață de 51,32 km². Satele sale sunt Arjoci, Câlcești, Chiliu, Godinești (reședința), Pârâu de Pripor, Pârâu de Vale și Rătez. Recomandăm înregistrarea coordonatelor GPS exacte și a numărului cadastral al parcelei familiei: fiecare afirmație specifică amplasamentului din acest studiu depinde de ele.

Coordonatele de referință folosite aici sunt cele ale satului Godinești: 45,007° N, 22,966° E (OpenStreetMap). Centrul comunei indicat de Wikipedia este 45°00′25″ N, 22°57′58″ E.

Relief

Comuna se află în Subcarpații Gorjului, sectorul vestic al Subcarpaților Getici, care se întind între văile Motrului și Oltețului. Un studiu geotehnic pentru comuna învecinată Peștișani, care sintetizează geografia regională de referință, descrie această unitate ca două fâșii paralele:

• lângă munte, un culoar aproape continuu de depresiuni subcarpatice, cu lunci aluviale largi și plane (Padeș pe Motru, Tismana, Peștișani pe Bistrița, Runcu pe Jaleș);
• la sud de acesta, dealurile subcarpatice interne, la aproximativ 300 până la 600 m.

Godinești se află pe râul Tismana, la aproximativ 5 km sud de orașul Tismana, acolo unde culoarul depresionar întâlnește aceste dealuri.

Altitudini. Am eșantionat modelul digital de elevație Copernicus pe o rețea care acoperă comuna (prin Open-Meteo Elevation API). Vetrele satelor se află la aproximativ 184 până la 210 m. Interfluviile din jur ating aproximativ 250 până la 355 m în punctele eșantionate. Stația Târgu Jiu se află la o altitudine comparabilă (205 m în fișa stației din Meteostat).

Panta și expoziția nu pot fi apreciate în mod fiabil pe baza unui model de teren la 90 m. Ele trebuie măsurate pe parcelă.

Apa

Râul Tismana izvorăște din Munții Vâlcan și curge prin Tismana, Godinești și Câlnic înainte de a se vărsa în Jiu, ca afluent de dreapta. Are o lungime de 42 km și un bazin hidrografic de 894 km². Printre afluenții săi de stânga se numără Bistrița și Jaleșul, iar printre cei de dreapta Orlea (Wikipedia, citând Atlasul cadastrului apelor din România). La amplasamentul din Peștișani, pânza freatică se afla la peste 5,5 m adâncime. Este vorba de un singur foraj, într-o comună învecinată, și nu spune nimic despre dealul nostru.

2. Geologie și soluri

Geologia

Subcarpații Getici s-au format din volume uriașe de aluviuni carpatice (bolovani, pietrișuri, nisipuri și mâluri) depuse din Miocen până în Pliocen și apoi înălțate în Pliocen și Cuaternar. O mare parte din cuvertura piemontană a fost ulterior îndepărtată de eroziune. Peisajul rezultat este alcătuit din marne, argile, pietrișuri și nisipuri, împreună cu echivalentele lor cimentate (conglomerate și gresii) și unele calcare. În Pliocen, un lac s-a retras spre sud, iar râurile carpatice au construit conuri aluviale extinse (pietrișurile de Cândești) (studiul geotehnic Peștișani, 2017).

Local, forajele din 2017 de la Peștișani au întâlnit pietriș de râu și bolovani într-o matrice de nisip ușor argilos. Acest lucru este tipic pentru terase și lunci. Pe versanții dealurilor ne așteptăm la o textură mai fină, dar acest lucru nu este documentat pentru dealul nostru.

Solurile

Descrierile regionale converg asupra imaginii de ansamblu:

• Predomină argiluvisolurile (luvisolurile). Pe interfluvii și terase, acestea variază de la soluri brune slab luvice până la luvisoluri albice. Depozitele bogate în argilă poartă soluri pseudogleizate. Nisipurile și pietrișurile susțin soluri brune eu-mezobazice și luvice, uneori soluri brune acide. Pe marne apar pseudorendzine (faeoziomuri). Versanții mai abrupți, erodați, au erodosoluri, iar luncile au soluri aluviale (studiul geotehnic Peștișani).
• Caietul de sarcini al IGP „Dealurile Olteniei” descrie luvisoluri albice, planosoluri și soluri brune luvice pe suprafețele de platou. Crestele înguste și versanții superiori, bine drenați, poartă soluri brune argiloiluviale, iar versanții, soluri brune eu-mezobazice și regosoluri. Subsolul „clasic” al podgoriilor oltenești este descris drept o argilă roșiatică „cu pietricele mărunte” și concrețiuni ferimanganice.

Estimări de model pentru Godinești. ISRIC SoilGrids 2.0 este un model global cu rezoluție de 250 m. În trei puncte de pe dealurile din jurul satului, acesta indică:

Cea mai probabilă clasă de sol WRB în punctul satului este cea a luvisolurilor (25 %), urmată de cernoziomuri, cambisoluri (câte 12 %) și faeoziomuri (10 %).

Ce ar însemna acest lucru, dacă se confirmă pe teren. Ar fi soluri ușor acide, cu textură moderat fină și conținut de argilă care crește în adâncime, adică profilul clasic de luvisol. Rețin bine apa, ceea ce atenuează seceta de vară. Pot drena lent acolo unde orizontul argilos este compact, lucru important în primăverile și toamnele ploioase. La acest pH nu ar fi de așteptat cloroza calcică. Niciuna dintre aceste cifre nu înlocuiește profilele de sol și analizele de laborator (vezi secțiunea 7).

3. Clima

Imaginea regională

Gorjul are un climat temperat-continental cu influențe mediteraneene și o temperatură medie anuală, la nivelul județului, de +10,2 °C (BNR, Monografia județului Gorj). Pentru Subcarpații Getici, sinteza regională din studiul de la Peștișani indică:

• o temperatură medie anuală de aproximativ 10 °C în depresiunea Târgu Jiu, care scade la aproximativ 9 °C în cea mai mare parte a zonei deluroase și la 7 până la 8 °C peste aproximativ 900 m;
• o medie a lunii iulie care scade de la aproximativ 22 °C la 20 °C odată cu altitudinea și o medie a lunii ianuarie de la aproximativ −1 °C (Târgu Jiu) la −2 sau −3 °C;
• aproximativ 110 zile pe an cu îngheț și extreme înregistrate de aproximativ −31 °C și +43 °C;
• o adâncime de îngheț în sol de 70 până la 80 cm (STAS 6054) și un strat de zăpadă care persistă în medie între 46 și 57 de zile.

Aceeași sursă notează că depresiunile submontane vestice au un climat aparte. Le descrie ca o tranziție între climatul cu influențe submediteraneene (spre Podișul Mehedinți) și climatul mai uscat dinspre est. Primăvara și toamna, ciclonii mediteraneeni sosiți dinspre sud-vest aduc nori și ploaie. Ca urmare, pe lângă maximul pluviometric din mai și iunie, apare un al doilea maxim, de toamnă, „mai ales în zona Motru, Tismana, Oslea și Bistrița”.

Cel mai limpede semn viu al acestei influențe este arboretul de castan comestibil (Castanea sativa) din jurul Tismanei, la aproximativ 5 km nord. Arborii cresc lângă mănăstire, pe versanți calcaroși de la poalele munților, într-un climat descris ca „blând… submediteranean” (Damian & Crainic, 2012). Relatări recente descriu arboretele ca fiind în declin. Bolile și seceta din 2023 au redus recolta de la peste 100 t pe an, acum trei decenii, la 4 până la 5 t (Observator / Spotmedia, 2023). Declinul amintește că seceta și valurile de căldură devin factori de stres și aici.

Seria de lungă durată a stației (Târgu Jiu)

Strat & Nistor (2012) au analizat seria de date a stației Târgu Jiu (stație situată la 45°02′03″ N, 23°16′29″ E):

• Temperatura medie din secolul XX a fost de 10,2 °C, anii 1990 au fost cu aproximativ 0,2 °C mai calzi, iar media perioadei 2001 până în 2010 a fost de 10,9 °C. Vara a avut o medie de 20,5 °C, iar iarna de −0,6 °C.
• Precipitațiile medii anuale în perioada 1961 până în 2010 au fost de 790,1 mm, în aproximativ 137 de zile pe an. Normala 1961 până în 1990 a fost de 788,9 mm, iar normala 1981 până în 2010 de 761,8 mm. Variația de la un an la altul este mare (coeficient de variație de 22 %) și nu există o tendință semnificativă pe termen lung.
• Iunie este luna cea mai ploioasă. Evapotranspirația potențială depășește precipitațiile din mai până în septembrie, dar nu există un deficit anual de umiditate, iar evapotranspirația potențială este de 677,0 mm.

Ultimul deceniu la cele două stații vecine (calculul nostru)

Nu există nicio stație chiar în Godinești. Cele două stații sinoptice cele mai apropiate o încadrează:

• Apa Neagră (Padeș), WMO 15341: 262 m, la aproximativ 9 km vest, în depresiunea subcarpatică de la poalele muntelui;
• Târgu Jiu, WMO 15340: 205 m, la aproximativ 25 km est, în larga depresiune a Jiului.

Am descărcat datele lor zilnice din Meteostat, care redistribuie date sinoptice NOAA și naționale, și am calculat indicii de mai jos. Temperaturile acoperă perioada 2017 până în 2025, iar precipitațiile doar 2021 până în 2025, deoarece datele mai vechi de precipitații lipsesc din setul de date. Zilele lipsă izolate (sub 1,5 %) au fost completate pe baza zilelor vecine. Drăgășani și Drobeta-Turnu Severin sunt incluse pentru comparație.

Metodă (estimări).

• Indicele Huglin = 1,04 × Σ ½[(Tmed − 10) + (Tmax − 10)], însumat între 1 aprilie și 30 septembrie. Valorile zilnice negative sunt considerate zero. Coeficientul 1,04 este factorul de lungime a zilei pentru latitudinile între 44°01′ și 46°00′ N (Tonietto & Carbonneau, 2004).
• Indicele Winkler = Σ max[(Tmax + Tmin)/2 − 10, 0], însumat între 1 aprilie și 31 octombrie (Amerine & Winkler, 1944).
• Indicele nopților răcoroase = media minimelor zilnice din septembrie (Tonietto & Carbonneau, 2004).
• Perioada fără îngheț = numărul de zile dintre ultima zi de primăvară și prima zi de toamnă cu Tmin < 0 °C la 2 m.

Ce înseamnă acest lucru pentru dealul nostru

Godinești se află între cele două stații și la o altitudine asemănătoare cu ambele, așa că clima sa ar trebui să se încadreze în intervalul definit de ele. Estimările noastre de lucru pentru perioada 2017 până în 2025 sunt:

• Indicele Huglin de aproximativ 2.200 până la 2.400. Aceasta este clasa HI+1, „temperat-cald”, cu limitele >2.100 și ≤2.400.
• Grade-zile Winkler de aproximativ 1.580 până la 1.820. Valoarea se află la granița dintre Regiunea II și Regiunea III (de la 1.389 la 1.667 / de la 1.668 la 1.944 grade-zile).
• Indicele nopților răcoroase de aproximativ 10 până la 12 °C. Aceasta este clasa CI+2, „nopți foarte răcoroase” (≤12 °C).

Se impun trei precizări:

1. Perioada 2017 până în 2025 a fost neobișnuit de caldă în raport cu istoricul. Media anuală la Târgu Jiu a fost de 12,4 °C, față de 10,2 °C în secolul XX. Un indice Huglin pe termen lung ar fi mai mic. Am rulat și reanaliza ERA5-Land (prin Open-Meteo) pentru celula de rețea a Godineștiului. Aceasta indică valori cu aproximativ 1,3 °C mai reci decât stația Târgu Jiu în perioada 2017 până în 2024, așa că nu folosim valorile ei absolute. Este însă utilă pentru schimbările relative: indicele său Huglin a crescut cu aproximativ 140 de unități între perioada 1991 până în 2020 și perioada 2011 până în 2024, iar temperatura medie cu aproximativ 0,7 °C.
2. Variațiile de la un an la altul sunt mari. La Apa Neagră, indicele Huglin a variat între 2.043 și 2.485. Vor veni și sezoane mai reci.
3. Topografia poate cântări mai mult decât distanța. Nopțile mai reci de la Apa Neagră, sezonul mai scurt fără îngheț și înghețurile de primăvară foarte târzii sunt tipice pentru fundul unei depresiuni unde se adună aerul rece. O pantă mijlocie bine drenată de pe dealul nostru ar putea fi, noaptea, vizibil mai caldă decât fundul văii. Doar o stație meteo amplasată pe teren poate spune cât de mult.

Insolația

Nu am găsit un total anual verificat al insolației pentru Târgu Jiu sau Apa Neagră. Produsele de reanaliză pentru „durata de strălucire a soarelui” o supraestimează considerabil, așa că nu le-am folosit. Caietul de sarcini al IGP Dealurile Olteniei menționează „o expunere solară medie anuală de 1.550 de ore” și o sumă a temperaturilor din aprilie până în septembrie de 3.340 °C pentru întreaga arie IGP. Sunt cifre dominate de zonele joase, care nu descriu dealul nostru. Datele stațiilor ANM (Târgu Jiu, Apa Neagră) ar trebui solicitate pentru a acoperi această lacună.

Riscuri climatice

• Înghețul târziu de primăvară este principalul risc. La Apa Neagră, ultimul îngheț de primăvară (Tmin < 0 °C) a avut loc pe 24 apr. 2017, 3 apr. 2018, 4 apr. 2019, 27 apr. 2020, 24 apr. 2021, 21 apr. 2022, 28 apr. 2023, 20 apr. 2024 și 13 apr. 2025. Adică după 15 aprilie în șase din nouă ani. La Târgu Jiu, data a variat între 26 martie și 25 aprilie. Dezmugurirea începe în regiune pe la jumătatea lui aprilie; la Drăgășani, mugurii de Novac se deschid cam în aceeași perioadă (CrameRomania). În seria ERA5-Land pentru Godinești, ultimul îngheț de primăvară a avut loc după 15 aprilie în 8 din cei 30 de ani dintre 1991 și 2020.
• Înghețul timpuriu de toamnă în zonele cu aer rece. La Apa Neagră, primul îngheț de toamnă a venit pe 30 sept. 2017, 24 sept. 2018 și 20 sept. 2019, iar în majoritatea celorlalți ani la mijlocul lui octombrie. Este o constrângere reală pentru soiurile cu maturare târzie de pe terenurile joase. La Târgu Jiu nu a venit niciodată înainte de 21 octombrie în perioada 2017 până în 2025.
• Umiditatea și presiunea bolilor fungice. Precipitațiile anuale sunt de aproximativ 710 până la 840 mm, cu un maxim în iunie și un al doilea maxim toamna, adus de ciclonii mediteraneeni. Aceasta înseamnă o presiune reală a manei primăvara și la începutul verii și a putregaiului cenușiu în jurul culesului. Soiurile cu pieliță subțire și ciorchini compacți au nevoie de amplasamente bine ventilate și de o gestionare atentă a aparatului foliar.
• Grindina. Este un pericol recurent vara în Gorj. Pe 12 mai 2024, grindina a lovit comuna învecinată Cătunele, precum și Motru și Glogova. Primarul a estimat pagube de 10 până la 15 % la culturi (Adevărul, 13 mai 2024). Merită evaluate plasele de protecție împotriva grindinei sau asigurarea.
• Căldura și seceta. Sunt moderate, dar în creștere. Zilele cu cel puțin 35 °C au fost în medie 4,4 pe an la Apa Neagră și 7 pe an la Târgu Jiu, respectiv 17 și 26 în 2024. Verile din 2024 și 2025 au fost secetoase, cu precipitații de aproximativ 250 până la 390 mm din aprilie până în septembrie la ambele stații. Solurile bogate în argilă ajută la atenuarea acestui efect, iar viile tinere pot avea totuși nevoie de irigare în astfel de ani.
• Frigul iernii. Cele mai scăzute minime zilnice din perioada 2017 până în 2025 au fost de −23,3 °C la Apa Neagră (2018) și −18,8 °C la Târgu Jiu (2018). Recordul regional este de aproximativ −31 °C. Gerurile suficient de puternice pentru a afecta mugurii de vinifera sunt rare, dar posibile.

4. Istoria viticolă și cele mai apropiate denumiri de origine

Gorjul și Oltenia

Viticultura este de mult timp specializarea zonei deluroase a Gorjului. Britannica menționează viticultura în zonele deluroase, alături de cultura cerealelor și creșterea animalelor în zonele joase. Caietul de sarcini al IGP Dealurile Olteniei consemnează două repere istorice:

• În 1899, cele cinci județe oltenești (Dolj, Mehedinți, Romanați, Vâlcea și Gorj) dețineau 30 % din suprafața viticolă a României.
• În 1900, agronomul G. N. Nicoleanu considera podgoriile Severin și Drâncei cele mai renumite din țară pentru finețea vinurilor roșii din Pinot Noir și Merlot.

Vinurile de Drăgășani au câștigat medalii la expozițiile de la Paris din 1867, 1889 și 1900, inclusiv Tămâioasă Românească din recoltele 1890, 1891 și 1896 (Boștinaru et al., 2022).

Nu am găsit nicio mențiune publicată referitoare chiar la viile din Godinești. Arhivele familiei și ale parohiei, Muzeul Județean Gorj și Arhivele Naționale din Târgu Jiu ar fi locurile unde merită căutat. O istorie a familiei documentată ar adăuga profunzime autentică poveștii cramei.

Cele mai apropiate denumiri protejate

Consecința practică. Dacă specificația nu a fost modificată între timp, vinul de pe dealul nostru nu s-ar califica pentru IGP „Dealurile Olteniei” și ar fi vândut ca vin fără indicație geografică. Conform normelor UE, un astfel de vin poate menționa totuși soiul și anul de recoltă. Specificația consolidată în vigoare trebuie confirmată cu ONVPV (Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole) înainte de proiectarea etichetei. Extinderea arealului delimitat este posibilă printr-o modificare standard, așa cum arată cazul Ișalnița din 2023. Ar fi o opțiune pe termen lung, de urmărit împreună cu alți viticultori din zonă.

Specificația IGP rămâne utilă ca ghid pentru ceea ce se cultivă în regiune. Soiurile permise includ Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Pinot Noir, Syrah, Novac, Negru de Drăgășani, Fetească Albă, Fetească Regală, Crâmpoșie Selecționată, Tămâioasă Românească, Sauvignon, Chardonnay și Riesling Italian.

5. Pretabilitatea soiurilor

Cum am evaluat soiurile. Evaluările combină trei elemente:

• bilanțul termic estimat pentru dealul nostru (indicele Huglin de aproximativ 2.200 până la 2.400; Winkler de aproximativ 1.580 până la 1.820);
• nopțile răcoroase de septembrie;
• principalele constrângeri: înghețul de primăvară, înghețul timpuriu de toamnă în zonele cu aer rece, ploile de toamnă și solurile argiloase.

Pentru soiurile internaționale folosim pragurile termice minime ale lui Huglin (Huglin, 1986, așa cum sunt tabelate în literatura despre indicele Huglin). Pentru soiurile românești folosim descrierile publicate de SCDVV Drăgășani și alte surse. Evaluările presupun o pantă bine aleasă și bine ventilată, deasupra fundului văii. Pe fundul văii, majoritatea evaluărilor scad cu o treaptă.

Recomandări

Pentru cupajul roșu maturat în stejar (plantațiile de bază):

1. Fetească Neagră: semnătura românească, care aduce prospețime, fructe roșii și negre și aptitudine pentru stejar.
2. Novac: identitate oltenească, culoare, concentrare și maturare sigură.
3. Merlot: mijlocul de gust și volumul de încredere ale cupajului, bine adaptat solurilor argiloase.
4. Cabernet Franc: prospețime aromatică și structură fină, mai sigur aici decât Cabernet Sauvignon.
5. (Opțional) Cabernet Sauvignon: o parcelă mică pe panta cea mai caldă, pentru a adăuga structură tanică în anii buni.

Pentru plantațiile viitoare: Fetească Regală și/sau Fetească Albă pentru un vin alb românesc proaspăt și aromat; Sauvignon Blanc; și Pinot Noir pe panta cea mai răcoroasă și bine drenată, ca vin roșu separat, mai fin.

6. Recomandări pentru primul hectar replantat

Acestea sunt principii generale, de discutat cu un consultant viticol și cu pepiniera. Nu sunt prescripții.

• Amplasamentul în cadrul parcelei. Sunt de preferat pozițiile de mijloc de pantă, nu fundul văii și văiugile. Aerul rece se scurge la vale și stagnează, iar acesta este cel mai probabil motivul pentru care la Apa Neagră înghețurile de primăvară sunt mai târzii și nopțile mai reci decât la Târgu Jiu. Expozițiile de la sud-est la sud-vest vor aduce mai multă căldură soiurilor roșii. Colțurile cele mai răcoroase pot rămâne pentru Pinot Noir sau pentru soiurile albe. Trebuie evitate locurile unde stagnează ceața sau aerul rece și tot ce se află aproape de lunca Tismanei, unde riscul de îngheț și de exces de umiditate este cel mai mare.
• Orientarea rândurilor. Pe pantele domoale, rândurile orientate nord-sud asigură o lumină uniformă pe ambele fețe ale aparatului foliar și ajută strugurii să se usuce după ploaie. Pe terenurile mai abrupte are de obicei prioritate controlul eroziunii, cu rânduri pe curbele de nivel sau terase. Solurile argiloase pot fi erodate pe pantele neacoperite, așa că este recomandată o cultură de acoperire permanentă sau pe rânduri alternative.
• Drenajul. Dacă profilele de sol arată un orizont argilos compact sau pete (semne de pseudogleizare), merită luate în calcul afânarea adâncă înainte de plantare și, eventual, drenarea. Argila îmbibată de apă într-o primăvară ploioasă este o cauză frecventă a prinderii slabe a vițelor.
• Portaltoiul. Trebuie ales după analiza solului. În linii mari, solurile ușor acide și bogate în argilă nu impun toleranță la calcar, iar principalele preocupări ale amplasamentului sunt vigoarea și maturarea. Pe solurile fertile, care rețin apa, sunt preferați de obicei pentru soiurile târzii portaltoii de vigoare moderată care grăbesc maturarea. Opțiunile concrete trebuie discutate cu pepiniera pe baza buletinului de analiză a solului, iar materialul săditor trebuie să fie certificat și testat viral.
• Conducerea și aparatul foliar. Recomandăm un aparat foliar cu lăstarii poziționați vertical (VSP) și o sârmă de rod relativ înaltă. Acesta ține ciorchinii deasupra aerului celui mai rece de la nivelul solului și îmbunătățește circulația aerului. După legarea boabelor, frunzele din zona strugurilor trebuie îndepărtate pe partea expusă soarelui de dimineață, iar aparatul foliar trebuie păstrat aerisit, având în vedere presiunea manei și a putregaiului cenușiu. Amânarea tăierilor de iarnă poate întârzia ușor dezmugurirea, ceea ce poate ajuta pe rândurile expuse la îngheț.
• Înghețul și grindina. Merită luate în calcul un sistem de alertă la îngheț și, în funcție de buget, plase de protecție împotriva grindinei sau asigurarea culturilor. Grindina din 12 mai 2024 de la Cătunele, în apropiere, arată că pericolul este real.
• Pașii legali. În UE, plantațiile viticole comerciale noi și cele replantate au nevoie de o autorizație de plantare sau de replantare. Procedura trebuie verificată cu ONVPV și cu direcția agricolă județeană înainte de comandarea vițelor.

7. Limite și pașii următori

Limitele acestui studiu.

• Nu există observații chiar pentru dealul nostru. Cifrele climatice provin de la stații aflate la 9 km și 25 km distanță, pentru o perioadă scurtă și neobișnuit de caldă (2017 până în 2025, iar pentru precipitații doar 2021 până în 2025).
• Cifrele privind solul provin dintr-un model global la 250 m și din descrieri regionale, nu de pe parcelă.
• Amplasamentul exact al parcelei familiei nu ne-a fost disponibil.
• Orele de insolație și normalele pe termen lung (30 de ani) ale stației Apa Neagră nu au fost accesibile online.
• Descrierile soiurilor provin parțial din surse ale producătorilor și din enciclopedii, care nu concordă întotdeauna. Am semnalat neconcordanțele.

Pașii următori recomandați, în ordine:

1. Delimitarea parcelei: limitele GPS, numărul cadastral, intervalul de altitudine, panta și expoziția. O ridicare cu drona sau GNSS ar cartografia și văiugile în care se adună înghețul.
2. Săparea profilelor de sol: două sau trei la hectar, la cel puțin 1,2 m adâncime. Descrierea orizonturilor și analiza texturii, pH-ului, calcarului activ, materiei organice, capacității de schimb cationic, P și K accesibile, precum și B, Mg și Fe. Verificarea orizonturilor compactate sau gleizate. Este recomandat un laborator acreditat, de exemplu OSPA (Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice) județean.
3. Instalarea unei stații meteo pe teren: temperatura la aproximativ 1,5 m și aproape de sol, umiditatea, precipitațiile și umezeala frunzelor. Stația trebuie să funcționeze cel puțin 2 sau 3 sezoane și să fie comparată cu Apa Neagră și Târgu Jiu, pentru calibrarea estimărilor din acest studiu. Se adaugă o alarmă de îngheț.
4. Solicitarea datelor ANM: normalele pe termen lung și insolația pentru Târgu Jiu și Apa Neagră, pentru a înlocui estimările pe serii scurte de aici.
5. Verificarea situației de reglementare cu ONVPV: arealul IGP și eventuala autorizație de plantare.
6. Căutarea documentelor istorice: arhivele familiei, ale parohiei și ale județului despre viile de pe dealul nostru, pentru povestea cramei.
7. Plantarea unor rânduri de probă cu soiurile candidate (de exemplu Syrah, Crâmpoșie Selecționată, Pinot Noir) înainte de angajarea unor suprafețe mai mari.

Surse